4 februarie 1950. Execuţia lui Traian Marinescu – Geacu în comuna Izvoarele.

4 februarie 1950. Execuţia lui Traian Marinescu – Geacu în comuna Izvoarele.

2140
0
SHARE

traian-marinescu-geagu-monument-funerar1Pe drumul naţional Câmpulung-Târgovişte, în dreptul variantei către satul Izvoarele, se află astăzi un monument funerar. Cei ce au curiozitatea să se oprească, vor vedea că este ridicat în memoria lui Traian Marinescu-Geagu. Povestea tragică a acestui tânăr care a îndrpznit să înfrunte comunismul o vom reda mai jos.

În 1946, Traian Marinescu, zis Geagu, era student. Era un tânăr înalt, voinic şi practicant al box. Se spune că ar fi fost chemat la Bucureşti de comunişti şi că Ana Puker, personal, i-ar fi propus să militeze alături de ei. A refuzat, preferând să spijine Partidul Naţional Ţărănesc care, în acel moment, era forţa politică în care românii vedeau alternativa electorală la Partidul Comunist şi sateliţii acestuia.

În ziua de 19 noiembrie 1946 au avut loc alegerile parlamentare, dominate de violenţele şi abuzurile comuniştilor care, sprijiniţi de armata de ocupaţie sovietică, au falsificat fără ruşine rezultatele alegerilor. Puţine au fost localităţile unde forţele opoziţiei au reuşit să dea peste cap aceste abuzuri, una dintre eq1le fiind şi comuna Izvoarele.

Protagonistul acestei performanţe a fost tocmai studentul Traian Marinescu. Văzând comportamentul abuziv al reprezentanţilor comuniştilor, care introduceau în urne sute de buletine de vot ştampilate anterior în favoarea Blocului Partidelor Democratice (alianţă dominată de comunişti), Traian Marinescu Geagu a pătruns cu mitraliera în secţia de vot, scoţând urnele în curte şi incendiindu-le. Acesta a fost singurul mod în care a putut protesta împotriva falsificării alegerilor şi violenţei comuniştilor.

Comuna Izvoarele din judeţul Dâmboviţa s.a numărat printre puţinele localităţi din România ocupată de sovietici în care comuniştii au fost nevoiţi să repete alegerile, permiţând şi prezenţa observatorilor americani, prefectul Gogu Popescu, viitor general de Securitate, suferind o ruşine pe care nu o va ierta niciodată.

Din acel moment Traian Marinescu Geagu a fost dat în urmărire generală, fiind căutat de organele Siguranţei, devenite în 1948 Securitatea. Fugar, el a intrat în grupul de rezistenţă armată constituit de colonelul Arsenescu în zona Muntelui Roşu. Deşi a refuzat iniţial integrarea noului membru, Arsenescu a cedat în cele din urmă insistenţelor unchiului lui Geacu, preotul Cotenescu.Traian-Gh.-Marinescu-Geagu-arestat-dosar-CNSAS

În ciuda dipoziţiilor colonelului Arsenescu, prin care se ceruse membrilor structurii să rămână inactivi până la primăvară, în iarna 1948-1949, Traian Marinescu – ascuns în satul Dragoslavele – va ceda dorului de casa părintească şi va merge în localitatea natală. A fost arestat de Securitate pe 19 martie 1949, dus la Regionala Securităţii din Piteşti şi torturat în mod bestial, fără întrerupere, de bestiile căpitanului Cârnu. În final va ceda şi va deconspira atât pe găzduitorii săi, inclusiv preotul Cotenescu, cât şi întreaga reţea clandestină a colonelului Arsenescu.

 

În ziua de 4 februarie 1950, la ordinul căpitanului Cârnu, este dus de securişti la marginea localităţii natale, Izvoarele, şi executat în mod demonstrativ, simulându-se “fuga de sub escortă” (deşi nefericitul purta încă lanţuri grele la mâini şi la picoare).  Căpitanul Cârnu a interzis timp de două zile îngroparea cadavrului, acesta fiind expus public pentru a pentru a induce frica în sufletele sătenilor.

images
În acelaşi an, Tribunalul Militar Bucureşti, prin sentinţa nr. 478/11 mai 1950, emitea condamnările în cadrul primului lot de musceleni. Au fost date 37 de condamnări, unele din ele în contumacie.

Hainele pe care Traian Marinescu Geagu le purta în ziua execuţiei, păstrate de familie, au fost donate Memorialului Rezistenţei şi Victimelor Comunismului de la Sighet, ele purtând şi astăzi urmele cuţitului cu care a fost înjunghiat şi ale gloanţelor.

NO COMMENTS

LEAVE A REPLY